Timp de citire: 7 minute

In ziua de azi, riscurile psihosociale si stresul la locul de munca se numara printre cele mai mari provocari in materie de securitate si sanatate in munca. Acestea au un impact semnificativ asupra sanatatii oamenilor, organizatiilor si economiilor nationale.

Conform multiplelor studii facute la nivel european si mondial privind conditiile de la locul de munca, mai mult de jumatate dintre europeni considera ca stresul este un element comun al locului de munca si contribuie la mai mult de jumatate din irosirea zilelelor de lucru efective.

De asemenea, ca multe dintre problemele ce tin de sanatatea mentala, stresul este adesea neinteles si stigmatizat.  Cu toate acestea, vazut din perspectiva organizationala, riscul psihologic al stresului poate fi la fel de bine controlat ca orice alt risc al locului de munca.

In ceea ce priveste tara noastra, conform unui studiu care a urmarit relevarea nivelul de stres al angajatilor romani, dar si a modului in care acesta se manifesta s-a concluzionat ca 99% din angajati sunt stresati din diferite motive ce tin de locul de munca, iar manifestarile lor sunt in concordanta.

Agentia Europeana pentru Sanatate si Securitate in munca spune ca “supravegherea sporita a lucratorilor, disponibilitatea 24/7, schimbarile frecvente la locul de munca si gestionarea lucrului prin intermediul algoritmilor pot intensifica nivelul de stres al muncitorilor. Riscurile ergonomice crescute cauzate de interfata om-masina si intensificarea lucrului online si mobil sunt, de asemenea, identificate ca posibile rezultate ale digitalizarii augmentate la locul de munca.”

onsecintele-stresului-la-locul-de-munca

Ce este stresul?

Stresul este, conform dexonline.ro, un „termen general utilizat pentru orice factor de mediu (traumatism, frig, caldura etc.) capabil sa provoace la om si la animale o stare de tensiune si o reactie de alarma a organismului, determinand uneori imbolnaviri grave”. Altfel spus, stresul este o reactie pe care organismul uman o poate avea la orice amenintare, fie ea reala sau imaginara. Stresul este o stare insotita de manifestari sau disfunctii fizice, psihologice si sociale care au ca rezultat senzatia individului de a nu putea sa faca fata cerintelor si asteptarilor ce i se cer. Oamenii percep stresul atunci cand realizeaza ca exista un dezechilibru intre ceea ce li se cere si resursele pe care le au la dispozitie pentru a rezolva cerintele respective. Chiar daca, in mare parte experiementarea stresului este la nivel psihologic, stresul afecteaza si starea fizica a individului, asa cum s-a demonstrat in numeroase studii la nivel international.

Tipuri de stres

Conform Asociatiei Psihologice din Statele Unite, exista trei  tipuri importante de stres: stresul acut, stresul episodic si stresul cronic. Fiecare dintre acestea are propriile caracteristici, simptome, durata si tratament.

Stresul acut

Stresul acut este cea mai intalnita forma de stres la nivel mondial. Stresul acut este o reactie la evenimente din viata noastra care au avut loc (cum ar fi o discutie aprinsa cu un coleg de munca) sau la evenimente care ar putea avea loc (de ex. incheierea unui contract de credit ). Astfel, durata stresului acut este una mica, fiind cel mai frecvent tip de stres, cauzat de gandirea de tip reactiv. Gandurile negative predominante cu privire la anumite situatii provoaca simptome in organism, afecteaza creierul si emotiile, dar nu are consecinte la fel de grave ca celelalte tipuri de stres.

Stresul episodic

Persoanele care experimenteaza frecvent stresul acut sau in ale caror vieti sunt prezenti factori stresori sufera de stres episodic. Acestia sunt mereu pe graba, se simt presati de timp si evenimente, accepta prea multe responsabilitati si sunt dezorganizati. Acest tip de stres este mai frecvent la persoanele cu anumite tipuri de personalitate.

Printre efectele stresului episodic se numara agitatia emotionala si cognitiva, deteriorarea relatiilor interpersonale, probleme de sanatate la nivel muscular, digestiv, al inimii, tensiune arteriala ridicata, palpitatii, ameteli, migrene si insomnie, care duc la slabirea sistemului imunitar pe termen lung.

Stresul cronic

Atat timp cat nu este gestionat corespunzator, stresul acut se poate transforma in stres cronic, cu efecte dezastruoase asupra starii fizice, dar si mentale. Stresul cronic este un real pericol pentru sanatate si poate determina aparitia urmatoarelor afectiuni: boli cardiace, ciroza, cancer, boli ale plamanilor.

Totodata, rata sinuciderilor este foarte ridicata in randul persoanelor care se confrunta cu acest tip de stres, facand persoana sa se simta lipsita de speranta, nemaivazand nicio solutie pentru situatia in care se afla.

Ce-este-stresul

Cauzele stresului

Cauzele stresului sunt cunoscute si ca factori de stres, in acest moment literatura de specialitate evidentiind doua tipuri de factori de stres: externi si interni. Printre cauzele externe ale stresului se numara problemele in relatiile interpersonale, dificultatile financiare, locul de munca, schimbarile importante din viata, copiii sau familia.

Factorii de stres interni sunt mai greu de sesizat prin comparatie cu factorii de stres externi. Iata cateva exemple de factori de stres interni: gandirea inflexibila, pesimismul, supraestimarea asteptarilor, adaptarea greoaie la schimbare, un discurs negativ la adresa tuturor sau depresia, darsi evenimente traumatizante din copilarie sau de pe parcursul vietii, care nu au fost rezolvate.

Factorii de stres afecteaza diferit oamenii. De exemplu, daca o persoana da un randament foarte bun cand este nevoita sa finalizeze intr-un timp foarte scurt o sarcina de serviciu, alta persoana ar putea sa cedeze presiunii si sa fie acaparata de stres.

Simptomele stresului

Simptomele stresului sunt nenumarate si asemenea factorilor de stres, unele dintre ele sunt evidente, iar altele sunt mai greu perceptibile. In plus, ca si factorii de stres, simptomele stresului sunt de mai multe tipuri: comportamentale, cognitive, emotionale si fizice.

Iata cateva dintre simptomele stresului:

– probleme cu somnul (simptom comportamental);

– folosirea tigarilor, alcoolului si drogurilor pentru relaxare (simptom comportamental);

– neindeplinirea sarcinilor de serviciu sau a treburilor casnice (simptom comportamental);

– izolarea (simptom comportamental);

– pierderea poftei de mancare sau mancatul excesiv (simptom comportamental);

– o stare permanenta de ingrijorare (simptom cognitiv);

– emiterea unor judecati de valoare gresite (simptom cognitiv);

– dificultati de concentrare (simptom cognitiv);

– o perspectiva negativa asupra tuturor lucrurilor (simptom cognitiv);

– singuratate (simptom emotional);

– furie (simptom emotional);

– anxietate (simptom emotional);

– iritabilitate (simptom emotional);

– stare de irascibilitate (simptom emotional);

– durere de burta (simptom fizic);

– durere in piept (simptom fizic);

– durere de cap (simptom fizic);

– diaree (simptom fizic);

– constipatie (simptom fizic);

– senzatie de ameteala (simptom fizic);

– lipsa de putere (simptom fizic);

– lipsa apetitului sexual (simptom fizic).

cauzele-stresului-la-locul-de-munca

Tratamente pentru stres

Pana in prezent nu s-a descoperit niciun tratament specific pentru stres. Medicii pot sa trateze, medicamentos, doar simptomele stresului. Printre medicamentele pe care pot sa le primeasca persoanele care sufera de stres se numara sedative, antidepresive si anxiolitice. In lupta cu stresul conteaza insa foarte mult eforturile pe care le depune persoana afectata, micile obiceiuri zilnice si modul de gandire si de perceptie a ceea ce i se intampla. Daca nu vrei sa ca stresul sa devina o constanta a vietii tale si nici sa ai probleme de sanatate din cauza acestuia, ar fi bine sa tii cont de urmatoarele recomandari:

Apeleaza la tehnici de relaxare

Tehnicile de relaxare constituie instrumente foarte eficiente in lupta contra stresului. Prin urmare, daca vrei sa tii tensiunea si gandurile negre departe de tine, ar fi indicat sa le folosesti cat mai des. Printre cele mai bune tehnici de relaxare la care ai putea sa apelezi se numara exercitiile de respiratie si meditatia, pentru cea din urma existand multiple variante, in functie de ce se potriveste mai bine pentru fiecare persoana in parte.

Fa exercitii fizice pentru eliminarea stresului

Exercitiile fizice sunt folositoare nu doar daca vrei sa ai corpul intr-o forma buna, ci si pentru fericirea ta. Asadar, propune-ti ca in fiecare zi sa faci macar o jumatate de ora de exercitii. Doar asa vei lucra la starea ta generala de bine si vei pune o bariera intre stres si tine. In ceea ce priveste exercitiile fizice pe care le poti face, exista nenumarate variante. O varianta ar fi sa combini abdomene, genuflexiuni si flotari intr-un „program” de 30 de minute, de executat dimineata, inainte sa incepi sa lucrezi sau sa alergi intr-un parc aflat in apropierea locuintei. Mersul pe bicicleta este o alta varianta care incepe sa aiba din ce in ce mai multi adepti, combinand miscarea fizica cu reducerea poluarii.

Dormi suficient

Durata si calitatea somnului joaca de asemenea, un rol decisiv in lupta cu stresul. Specialistii in domeniul somnului sunt de parere ca ar fi de dorit ca adultii sa doarma, pe noapte, macar sapte ore. In ceea ce priveste calitatea somnului, expertii sunt de parere ca, daca vrem sa ne odihnim foarte bine, este obligatoriu sa alegem corect salteaua, lenjeria de pat si pernele, sa aerisim dormitorul inainte sa ne culcam, sa nu folosim televizorul, telefonul mobil sau tableta inainte de culcare

Mananca bine

Alimentatia corespunzatoare este o arma extrem de eficienta impotriva stresului. Daca mananci bine si corect, vei avea o sanatate buna, un corp mai puternic si vei zambi mai mult. Ca sa mananci bine si corect inseamna sa ai o dieta echilibrata, din care sa nu lipseasca fructele si legumele proaspete. De asemenea, este esential sa ai parte, in fiecare zi, de trei mese principale si doua gustari.

Fii mai organizat

Stresul iubeste dezorganizarea asa ca, daca iti doresti mai putin stres in viata ta, este necesar sa devii mai organizat. Cum devii mai organizat? Simplu! Iti intocmesti un plan saptamanal cu ceea ce ai de gand sa faci in urmatoarele sapte zile. Planul respectiv ar trebui sa fie cat mai detaliat, astfel incat sa „umple” toate cele 24 de ore din fiecare dintre cele sapte zile. Si daca nu ai reusit sa bifezi toate task-urile de pe lista, adopta o atitudine constructiva pentru a nu pica intr-un cerc vicios al stresului.

Atunci cand resimti urmarile stresului asupra organismului tau sau starii mentale, daca simti ca viata nu mai prezinta acelasi interes pentru tine sau daca te simti coplesit, este recomandat sa nu amani o vizita la medicul psihiatru, un consult psihiatric ajuta la evaluarea starii tale socio-emotionale si iti ofera solutii si tratament personalizat, dar si sfaturi pentru un stil de viata sanatos din punct de vedere emotional, fizic si mental.

Clinica medicala privata Medo ofera consultatii de psihiatrie compensate, in contract cu CJAS Brasov, consultatiile fiind realizate de Dr. Med. Cristina Iordache, Dr. Med. Cot Cristina si Dr. Med. Batranu Horia.

Pentru sanatatea emotioanala si fizica a echipei tale, se recomanda consultatii periodice de medicina muncii, care iti pot semnala din timp anumite probleme care ar putea fi evitate. Apeleaza la un medic de medicina muncii din cadrul Centrului de Diagnostic si Tratament Medo, cu peste 20 de ani experienta in aceste servicii medicale.