Cum să Reduci Riscul de Boli Cardiovasculare: Ghid Complet pentru un Stil de Viață Sănătos

Timp de citire: 11 minute

Ce sunt bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare (CVD) sunt un grup de afecțiuni care afectează sistemul cardiovascular, inclusiv inima și vasele de sânge, cum ar fi venele și arterele. 

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, bolile cardiovasculare (BCV) sunt principala cauza de  mortalitate la nivel mondial, fiind responsabile pentru aproximativ 17,9 milioane de decese anual. Acestea cuprind un spectru de afecțiuni care afectează inima și vasele sanguine, incluzând boala de inimă coronariană, afecțiunile cerebrovasculare, boala cardiacă reumatică și alte boli similare. Peste 80% din decesele cauzate de bolile cardiovasculare sunt rezultatul infarcturilor miocardice și accidentelor vasculare cerebrale, iar o treime din aceste decese afectează persoanele cu vârsta sub 70 de ani.

Incidența bolilor cardiovasculare în România

Datele Societății Române de Cardiologie arată că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a deceselor în România, fiind responsabile de aproximativ 60% din totalul acestora. Nivelul mortalității asociate bolilor de inimă și vasculare este de aproximativ trei ori mai mare comparativ cu decesele provocate de afecțiunile oncologice. Aceste statistici ridicate subliniază importanța prevenirii și gestionării corecte a afecțiunilor cardiovasculare, care reprezintă cea mai serioasă amenințare la adresa sănătății populației din țara noastră.

Cauzele bolilor cardiovasculare sunt variate, iar vârsta la care oamenii dezvoltă diverse boli cardiace scade de la an la an la nivel mondial​​. În România, bolile cardiovasculare au o rată de mortalitate de 109 decese la 100.000 de locuitori, fiind astfel pe primul loc în Europa, unde media este de 44 de decese la 100.000 de locuitori.

Factori de risc pentru bolile cardiovasculare

Indiferent de vârstă, toată lumea este susceptibilă la dezvoltarea bolilor cardiace. Există mai mulți factori de risc care contribuie la apariția acestor afecțiuni, inclusiv:

• Fumatul;
• O dietă nesănătoasă;
• Lipsa activității fizice;
• Niveluri ridicate de colesterol;
• Hipertensiune arterială;
• Valori crescute ale glucozei și lipidelor în sânge;
• Supraponderalitate sau obezitate;
• Schimbări sociale, economice și culturale precum urbanizarea, îmbătrânirea populației, sărăcia și stresul.

Acești factori de risc sunt implicați în aproximativ 80% din cazurile de boli cardiovasculare. Manifestările factorilor de risc pot fi observate prin prezența unor indicatori precum hipertensiunea arterială, glicemia ridicată, niveluri înalte de lipide în sânge, alături de condiții de supraponderalitate și obezitate.

Este bine de știut că prevenția și monitorizarea bolilor cardiovasculare se face gratuit prin medicii de familie ai clincii Medo.

Tipuri de afectiuni cardiovasculare

Bolile cardiovasculare includ diverse afecțiuni care afectează funcționarea inimii. Acestea implică adesea îngustarea sau obstrucția vaselor de sânge, ceea ce poate provoca dureri în piept, infarct miocardic sau accident vascular cerebral (AVC). Infarctul miocardic sau AVC-ul sunt cauzate de formarea de cheaguri de sânge care blochează fluxul sanguin către inima sau creier. Există patru categorii majore de boli cardiovasculare.

1. Boala Coronariană

Boala coronariană include insuficiența cardiacă, aritmiile cardiace și probleme ale valvei inimii. Boala coronariană poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, dar gestionarea eficientă a factorilor de risc și aderarea la tratamentul recomandat pot ajuta semnificativ la reducerea riscului de complicații grave. 

Cauza Principală: Boala coronariană este cauzată în principal de ateroscleroză, un proces în care plăcile de aterom (depuneri de grăsimi, colesterol și alte substanțe) se acumulează pe pereții interni ai arterelor. Această acumulare poate reduce sau chiar bloca fluxul sanguin către inimă.

Simptome: Simptomele includ angina pectorală (dureri în piept), dificultăți de respirație și oboseală. În unele cazuri, boala poate fi asimptomatică până când se produce un eveniment cardiac major, cum ar fi un infarct miocardic.

Factori de Risc: Factorii de risc pentru dezvoltarea bolii coronariene includ vârsta înaintată, fumatul, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, diabetul, obezitatea, sedentarismul și un istoric familial de boli cardiace.

Diagnosticare: Diagnosticarea bolii coronariene se face prin teste precum electrocardiograma (ECG), ecocardiografia, testele de efort, angiografia coronariană și tomografia computerizată cardiacă.

Tratament: Tratamentul poate include modificări ale stilului de viață (cum ar fi dieta sănătoasă, exercițiile fizice și renunțarea la fumat), medicație (pentru a gestiona colesterolul, tensiunea arterială și alte condiții asociate) și în cazuri mai grave, proceduri chirurgicale cum ar fi angioplastia (pentru a deschide arterele îngustate) sau bypass-ul coronarian (o operație pentru a crea un nou drum pentru sângele care ocolește arterele blocate).

2. Accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral este o afecțiune medicală gravă în care fluxul de sânge către o parte a creierului este întrerupt, ceea ce duce la moartea celulelor cerebrale din zona respectivă din lipsa oxigenului și a nutrienților. 

Există două tipuri principale de AVC: ischemic (întreruperea aportului de sânge la creier) și hemoragic (ruptura vaselor de sânge cerebrale).

AVC Ischemic este cel mai comun tip de AVC, reprezentând aproximativ 85% din toate cazurile. Se produce atunci când un vas de sânge care alimentează creierul este blocat, de obicei de un cheag de sânge. Factorii de risc includ hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul ridicat și fumatul.

AVC Hemoragic are loc atunci când un vas de sânge din creier se sparge sau se rupe, provocând sângerări în creier. Poate fi cauzat de hipertensiunea arterială necontrolată, anevrisme sau malformații vasculare. Deși mai rar decât AVC-ul ischemic, este adesea mai grav.

Simptome: Simptomele comune ale AVC includ slăbiciune sau amorțeală bruscă în față, braț sau picior (în special pe o parte a corpului), confuzie bruscă, dificultăți de vorbire sau de înțelegere, probleme de vedere, dificultăți de mers, amețeală, pierderea echilibrului sau coordonării și dureri de cap severe fără cauză cunoscută și/sau pierderea cunoștinței.

Diagnosticare: Diagnosticarea rapidă a AVC-ului este crucială. Aceasta include evaluarea rapidă a simptomelor, tomografie computerizată (CT) sau imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) pentru a determina tipul și localizarea AVC-ului.

Tratament: Tratamentul depinde de tipul de AVC. Pentru AVC ischemic, tratamentele se concentrează pe restabilirea fluxului sanguin, adesea prin medicamente care dizolvă cheagurile. În cazul AVC-ului hemoragic, tratamentul poate include chirurgie pentru a controla sângerarea și a reduce presiunea din creier.

Prevenție: Prevenirea AVC implică controlul factorilor de risc, cum ar fi menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase, un regim alimentar sănătos, evitarea fumatului, exerciții fizice regulate și gestionarea bolilor cronice, cum ar fi diabetul și colesterolul ridicat.

Recuperare: Recuperarea după AVC variază în funcție de severitatea acestuia și de zonele afectate ale creierului. Terapia fizică, terapia ocupațională și logopedia sunt adesea necesare pentru a ajuta pacienții să-și recâștige abilitățile și independența.

Este vital ca oricine prezintă simptome de AVC să primească îngrijiri medicale de urgență deoarece tratamentul prompt poate reduce semnificativ daunele cerebrale și îmbunătăți rezultatele.

3. Boala arterială periferică

Boala arterială periferică este o afecțiune medicală comună caracterizată prin circulația deficitară a sângelui la extremități. Arterele care transportă sângele către membrele inferioare (picioare și, uneori, brațe) sunt îngustate sau blocate. Această îngustare este adesea cauzată de ateroscleroză, un proces în care depozitele de grăsimi se acumulează pe pereții arterelor.

Simptome: Multe persoane cu boala arterială periferică (BAP) nu prezintă simptome inițiale. Cu toate acestea, pe măsură ce boala progresează, pot apărea simptome precum crampe, durere sau oboseală în picioare sau șolduri în timpul mersului, care se ameliorează în repaus. Alte simptome includ amorțeală sau slăbiciune în picioare, schimbarea culorii pielii la membrele inferioare și răcirea unui picior sau a ambelor picioare comparativ cu restul corpului.

Factori de Risc: Factorii de risc pentru BAP includ fumatul, diabetul, obezitatea, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, vârsta înaintată și istoricul familial de boli cardiovasculare.

Diagnosticare: BAP se diagnostichează prin examinarea fizică și teste specifice, cum ar fi indicele gleznă-braț (o măsurătoare a presiunii sângelui la nivelul gleznei comparativ cu brațul), ecografia Doppler, angiografia și tomografia computerizată.

Tratament: Tratamentul poate include modificări ale stilului de viață, cum ar fi renunțarea la fumat, exerciții fizice regulate și o dietă sănătoasă pentru a gestiona factorii de risc. Medicamentele pot fi utilizate pentru a îmbunătăți circulația sângelui, a reduce durerea și a preveni formarea de cheaguri de sânge. În cazuri mai severe, pot fi necesare proceduri chirurgicale, cum ar fi angioplastia (pentru a deschide arterele îngustate) sau bypass-ul vascular.

Prevenție: Prevenirea BAP implică gestionarea factorilor de risc, cum ar fi controlul diabetului, hipertensiunii și colesterolului ridicat, menținerea unei greutăți sănătoase și evitarea fumatului. Este important să fiți conștienți că la clinica Medo, medicii de familie oferă servicii gratuite de prevenție și monitorizare a bolilor cardiovasculare.

Complicații: Dacă nu este tratată, BAP poate duce la complicații grave, inclusiv la riscul crescut de atac de cord și accident vascular cerebral. În cazuri extreme, poate duce la ischemie critică a membrelor, care poate necesita amputație.

4. Afecțiuni ale aortei, cum ar fi anevrismul

Un anevrism aortic este o dilatare anormală în peretele aortei, cea mai mare arteră din corp care transportă sângele de la inimă către restul corpului. Anevrismele pot apărea în orice parte a aortei, dar sunt mai frecvente în aorta abdominală.

Cauze și Factori de Risc: Anevrismul aortic poate fi cauzat de deteriorarea țesutului peretelui aortic. Factorii de risc includ fumatul, hipertensiunea arterială, bolile genetice cum ar fi sindromul Marfan, ateroscleroza (îngroșarea peretelui arterial datorată acumulării de plăci) și vârsta înaintată.

Simptome: Multe anevrisme aortice sunt asimptomatice și pot fi descoperite întâmplător în timpul examinărilor pentru alte afecțiuni. Când apar simptome, pot include durere în abdomen, spate sau lateral, durere pulsantă în abdomen sau senzație de plenitudine în abdomen.

Diagnosticare: Anevrismele aortice sunt de obicei diagnosticate prin teste imagistice precum ecografia, tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM).

Tratament: Tratamentul depinde de mărimea și rata de creștere a anevrismului. Anevrismele mici și stabile pot fi monitorizate regulat, în timp ce anevrismele mari sau cele care cresc rapid pot necesita intervenție chirurgicală. Intervențiile chirurgicale pot include repararea endovasculară a anevrismului (EVAR) sau chirurgia deschisă pentru a înlocui secțiunea afectată a aortei cu un grefon.

Prevenție și Management: Prevenirea anevrismelor aortice include controlul factorilor de risc precum hipertensiunea, colesterolul ridicat, și renunțarea la fumat. De asemenea, persoanele cu factori de risc sau cu istoric familial de anevrisme ar trebui să fie supuse unor evaluări periodice.

Complicații: Principala complicație a unui anevrism aortic este ruptura, care poate duce la sângerare internă severă și este o urgență medicală. Ruptura unui anevrism aortic este o condiție cu risc ridicat de mortalitate și necesită intervenție chirurgicală imediată.

Alte tipuri mai puțin frecvente de boli cardiovasculare

Pe langa cele enumerate mai sus – cele mai frecvente tipuri de boli cardiovasculare – se mai adauga si:

• Tromboza venoasă și embolia pulmonară – cheaguri de sânge în venele picioarelor, care se pot desprinde și se pot deplasa către inimă și plămâni.
• Boala cardiacă congenitală – defecte congenitale care afectează dezvoltarea și funcționarea normală a inimii, cauzate de malformații ale structurii inimii de la naștere. La clinica Medo, medicii de familie oferă gratuit servicii de prevenție și monitorizare a bolilor cardiovasculare.
• Boala cardiacă reumatică – deteriorarea mușchiului cardiac și a valvelor inimii cauzată de febra reumatică, declanșată de bacteria streptococică. Febra reumatică se declanșează datorită unei reacții neobișnuite a organismului la infecția cu bacterii de tip streptococ, adesea manifestându-se inițial ca amigdalită sau dureri în gât la copii. Această afecțiune este mai frecventă în rândul copiilor din țările în dezvoltare, în special în zonele afectate de sărăcie. Pe plan mondial, boala cardiacă reumatică, o complicație a febrei reumatice, este responsabilă pentru aproximativ 2% din totalul deceselor provocate de afecțiuni cardiovasculare.

Prevenția afecțiunilor cardiovasculare

Pentru a îmbunătăți sănătatea inimii dvs., începeți cu aceste 7 strategii esențiale:

• Evitați fumatul

Cel mai important pas pentru inima dvs. este să renunțați la fumat sau la utilizarea produselor fără fum. Chiar dacă nu fumați, evitați expunerea la fumul secundar.

Ingredientele din tutun pot dăuna inimii și vaselor de sânge. Fumul de țigară reduce nivelul de oxigen din sânge, crescând tensiunea arterială și ritmul cardiac, deoarece inima trebuie să depună un efort mai mare pentru a oxigena adecvat corpul și creierul.

Totuși, există vești pozitive. Riscul de boli cardiace începe să scadă chiar și după o zi de la renunțarea la fumat. La un an după renunțarea la țigări, riscul de a dezvolta boli de inimă se reduce la jumătate comparativ cu fumătorii.

• Fiți activi: Țintiți minim 30-60 de minute de activitate zilnică

Practicarea regulată a activităților fizice zilnice poate scădea riscul de boli de inimă. Exercițiile fizice contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase și reduc riscul apariției altor afecțiuni care pot afecta inima, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și diabetul de tip 2. Dacă nu ați fost activi de ceva timp, este posibil să trebuiască să vă creșteți treptat nivelul de activitate pentru a atinge aceste obiective. În general, este recomandat să efectuați:

• Cel puțin 150 de minute pe săptămână de exerciții aerobice moderate, precum mersul rapid.
• 75 de minute pe săptămână de activitate aerobă intensă, cum ar fi alergatul.
• Cel puțin două sesiuni de antrenament de forță pe săptămână.

Chiar și activitățile mai scurte sunt benefice pentru inimă, deci dacă nu puteți îndeplini aceste recomandări, nu renunțați. Activități precum grădinăritul, treburile casnice, urcarea scărilor și plimbarea câinelui contribuie la totalul activității dvs. Nu e necesar să faceți exerciții foarte intense pentru a obține beneficii, însă puteți obține rezultate mai bune dacă creșteți intensitatea, durata și frecvența exercițiilor.

• Consumați o dietă sănătoasă pentru inimă

O dietă sănătoasă poate proteja inima, îmbunătățește tensiunea arterială și colesterolul și reduce riscul de diabet de tip 2. Un plan alimentar sănătos pentru inimă include:

• Legume și fructe
• Fasole sau alte leguminoase
• Carne slabă și pește
• Produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi
• Cereale integrale
• Grăsimi sănătoase precum uleiul de măsline și avocado

Două exemple de planuri alimentare sănătoase pentru inimă includ abordarea dietetică pentru oprirea hipertensiunii (DASH) și dieta mediteraneană.

• Mențineți o greutate corporală echilibrată

Supraponderalitatea, mai ales când este concentrată în jurul abdomenului, crește riscul de afecțiuni cardiace. Excesul de greutate poate conduce la probleme de sănătate care sporesc posibilitatea apariției bolilor de inimă.

Indicele de Masă Corporală (IMC), care calculează greutatea în raport cu înălțimea, este folosit pentru a determina dacă cineva este supraponderal sau obez. Un IMC de peste 25 este considerat a indica supraponderalitate și este adesea legat de un nivel mai mare al colesterolului, o tensiune arterială crescută, precum și un risc sporit de boli cardiovasculare și accidente vasculare cerebrale.

O scădere chiar și modestă în greutate poate avea beneficii semnificative. Reducerea greutății cu 3% până la 5% poate diminua nivelul trigliceridelor din sânge. De asemenea, poate scădea nivelul glicemiei și reduce riscul de diabet de tip 2. Pierderea unei cantități mai mari de greutate contribuie la diminuarea tensiunii arteriale și a nivelurilor de colesterol.

• Prioritizați somnul odihnitor

Persoanele care nu beneficiază de suficient somn sunt mai susceptibili să se confrunte cu obezitate, tensiune arterială crescută, infarct, diabet și stări depresive.

Adulții, în general, necesită minimum șapte ore de somn în fiecare noapte. Prin urmare, este esențial să vă asigurați că vă odihniți adecvat. Elaborați un program regulat de somn și respectați-l, mergând la culcare și trezindu-vă la aceleași ore în fiecare zi. Asigurați-vă, de asemenea, că dormitorul dvs. este un mediu propice pentru somn, păstrându-l întunecos și liniștit.

Dacă simțiți că dormiți suficient, dar totuși sunteți mereu obosit pe parcursul zilei, discutați cu un specialist. Este posibil să fie necesară evaluarea pentru apnee obstructivă în somn, o afecțiune care poate crește riscul bolilor cardiace. Printre simptomele apneei obstructive în somn se numără sforăitul intens, întreruperile de respirație pe durate scurte în timpul somnului și trezirile brusce pentru a căuta aer. Tratamentul acestei condiții poate include pierderea în greutate, dacă este cazul, și utilizarea unui dispozitiv CPAP care asigură menținerea deschisă a căilor respiratorii în timpul somnului.

• Administrați eficient stresul

Stresul prelungit poate influența negativ tensiunea arterială și poate amplifica alți factori de risc pentru afecțiunile cardiace. Îmbunătățiți-vă starea de sănătate adoptând modalități benefice de a face față stresului, cum ar fi activitatea fizică, exercițiile de relaxare, practicarea mindfulness, yoga și meditația.

Dacă stresul vă copleșește, este recomandat să consultați un specialist. Stresul cronic poate fi un semn al unor probleme de sănătate mintală, precum anxietatea sau depresia, care, la rândul lor, sunt asociate cu factori de risc pentru boli de inimă, inclusiv tensiune arterială mare și un flux sanguin scăzut spre inimă. Dacă suspectați că suferiți de anxietate sau depresie, este esențial să căutați tratament adecvat.

• Asigurați-vă că efectuați analize medicale de rutină

Problemele precum hipertensiunea și colesterolul mare pot avea efecte negative asupra inimii și vaselor de sânge. Fără controale regulate, e posibil să nu știți dacă suferiți de aceste condiții. Testările periodice vă pot informa despre valorile dvs. vitale și dacă este necesar să interveniți.

• Monitorizarea tensiunii arteriale. Se recomandă începerea monitorizării tensiunii arteriale din copilărie. De la 18 ani în sus, se recomandă măsurarea tensiunii arteriale cel puțin o dată la doi ani pentru a verifica riscul de hipertensiune, un factor major în dezvoltarea bolilor de inimă și a accidentelor vasculare cerebrale. Dacă aveți între 18 și 39 de ani și prezentați factori de risc pentru tensiunea arterială ridicată, probabil veți fi evaluat anual. Persoanele de peste 40 de ani ar trebui să-și verifice tensiunea arterială în fiecare an.
• Nivelul de colesterol. Institutul Național de Inimă, Plămâni și Sânge (NHLBI) sugerează începerea testărilor pentru colesterol între 9 și 11 ani, cu posibile teste anterioare dacă există factori de risc, cum ar fi un istoric familial de boli de inimă precoce. După primul test, se recomandă repetarea screening-ului la fiecare cinci ani, cu ajustări pe măsură ce înaintați în vârstă. NHLBI recomandă ca femeile între 55 și 65 de ani și bărbații între 45 și 65 de ani să fie testați la fiecare 1-2 ani, iar cei peste 65 de ani anual.
• Screening pentru diabetul zaharat tip 2. Diabetul, caracterizat prin niveluri ridicate constante de zahăr în sânge, crește riscul de boli de inimă. Factorii de risc pentru diabet includ supraponderalitatea și un istoric familial de diabet. Dacă aveți acești factori de risc, e posibil să vi se recomande un screening timpuriu. În absența acestora, se recomandă începerea screening-ului la 45 de ani, cu teste repetate la fiecare trei ani.
• Dacă suferiți de colesterol mare, hipertensiune sau diabet, consultați-vă cu medicul dv. de familie. Acesta vă poate recomanda tratament și modificări ale stilului de viață. In cadrul clinicii Medo, prevenirea și supravegherea afecțiunilor cardiovasculare se realizează fără costuri, prin intermediul medicilor de familie.

 

Surse: WHO, MayoClinic, John Hopkins, Cdc.gov, https://www.nhlbi.nih.gov/