Dacă stresul constant te face să te simți neajutorat, deziluzionat și complet epuizat, s-ar putea să suferi de burnout. Burnout-ul sau starea de epuizare extremă reduce productivitatea și scade energia, lăsându-te să te simți din ce în ce mai neajutorat. Lăsat netratat, poate duce la depresie sau alte afecțiuni fizice și pshice.
Odata cu pandemia, limitele dintre viața profesională și cea personală au devenit din ce în ce mai neclare. Mulți dintre noi lucrează mai multe ore sau au avut grijă de copii în timpul zilei de lucru, iar mijloacele noastre de interacțiune socială și mediile sociale s-au schimbat, ceea ce ne-a afectat calitatea vieții.
Burnout, stres și epuizare profesională
Termenul „burnout” a apărut în anii 1970, provenind de la psihologul american Herbert Freudenberger. El l-a folosit pentru a descrie consecințele stresului sever. Doctorii și asistentele, prin natura muncii lor, de multe ori sfârșesc prin a fi „burned-out” – epuizați, apatici și incapabili să mai facă față provocărilor. În zilele noastre, termenul nu este folosit doar pentru aceste profesii, burnout-ul poate afecta pe oricine, de la corporatiști și celebrități, până la angajați suprasolicitați și părinți.
Conform OMS, burnout-ul este un sindrom conceptualizat ca rezultat al stresului cronic la locul de muncă, care nu a fost gestionat cu succes. Nu a fost inclus încă în lista afecțiunilor medicale, fiind considerat începând cu 2019, un fenomen ocupațional. Se caracterizează prin trei dimensiuni:
- Sentimente de epuizare sau lipsa energiei
- Creșterea distanței mentale față de locul de muncă precum și sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă
- Eficiență profesională redusă
Burnout-ul este surprinzător de răspândit – noi cercetări au constatat că 77% dintre lucrătorii din SUA au experimentat burnout la locul de muncă actual cel puțin o dată și 83% dintre cei chestionați au raportat, de asemenea, că burnout-ul le-a afectat relațiile personale.
Ce este burnout-ul?
Sindromul burnout este strâns legat de stresul de la locul de muncă. Stresul experimentat pentru perioade prelungite poate duce la epuizare. Burnout-ul poate fi rezultatul unui stres extrem, dar nu este același lucru cu prea mult stres.
Burnout-ul înseamnă să te simți gol și epuizat mental, lipsit de motivație. Oamenii care se confruntă cu burnout adesea nu văd nici o speranță de schimbare pozitivă în situațiile lor. Dacă stresul excesiv se simte ca și cum te-ai îneca în responsabilități, burnout-ul este un sentiment de epuizare extremă. Și, în timp ce ești de obicei conștient de faptul că ești stresat, e mai dificil de observat burnout-ul atunci când se întâmplă.
Efectele negative ale burnout-ului se văd în fiecare domeniu al vieții și pot provoca, de asemenea, schimbări pe termen lung în corp, care te fac vulnerabil la boli cum ar fi răcelile, gripa și nu numai. Din cauza numeroaselor sale consecințe, este important să iei măsuri.
Conform unui studiu realizat în Marea Britanie în martie 2021 pe o populație de 2,099 adulți care lucrează, 1 din 5 persoane se găsesc fără posibilitatea de a face față stresului și presiunii de la locul de muncă. 46% dintre lucrătorii din Marea Britanie se simt „mai predispuși la niveluri extreme de stres” în comparație cu un an în urmă, în timp ce doar 15% se simt „mai puțin predispuși la niveluri extreme de stres”. Din pacate, la noi în țară nu se fac astfel de cercetări astfel încât este greu de spus care sunt statisticile.
Semne și simptome de burnout
Epuizare: Persoanele afectate se simt epuizate emoțional și mental, incapabile să facă față responsabilităților, sunt obosite și fără suficientă energie. Simptomele fizice pot include durerea și problemele gastro-intestinale (stomac sau intestin).
Alienarea de activitățile legate de muncă: Persoanele care suferă de burnout își găsesc locurile de muncă din ce în ce mai stresante și frustrante. Ei pot începe să fie cinici cu privire la condițiile lor de muncă și colegii lor. În același timp, ei se pot distanța din ce în ce mai mult emoțional și pot începe să se simtă amorțiți în legătură cu munca lor.
Performanță redusă: Burnout-ul afectează în principal sarcinile de zi cu zi la locul de muncă, acasă sau atunci când persoana se îngrijește de membrii familiei. Persoanele care suferă de burnout sunt foarte negative în ceea ce privește sarcinile lor, le este greu să se concentreze, sunt apatice și nu au creativitate.
Cercetările indică faptul că unele dintre cele mai frecvente simptome fizice ale burnout-ului includ:
- Probleme gastro-intestinale
- Tensiune arterială ridicată
- Funcția imună slabă
- Dureri de cap recurente
- Probleme cu somnul
Iată câteva dintre cele mai frecvente simptome mentale de burnout:
- Probleme de concentrare
- Stare depresivă
- Scadrea stimei de sine
- Pierderea interesului sau a plăcerii
- Ideație suicidară
Cauzele burnout-ului
Burnout poate rezulta din diverși factori, inclusiv:
- Lipsa controlului. Incapacitatea de a influența deciziile care vă afectează locul de muncă – cum ar fi programul, sarcinile sau volumul de muncă – ar putea duce la epuizare.
- Așteptări neclare de la locul de muncă. Dacă nu sunteți clar cu privire la gradul de autoritate pe care îl aveți sau la ceea ce așteaptă de la dvs., este puțin probabil să vă simțiți confortabil la locul de muncă.
- Dinamica disfuncțională a locului de muncă. Poate că lucrați cu un bully sau vă simțiți subminat de colegi sau de șeful dvs. Acest lucru poate contribui la stresul de la locul de muncă.
- Extreme de activitate. Atunci când un loc de muncă este monoton sau haotic, aveți nevoie de energie constantă pentru a rămâne concentrat – ceea ce poate duce la oboseală și la epuizarea de la locul de muncă.
- Lipsa sprijinului. Dacă vă simțiți izolat la locul de muncă și în viața personală, acest stres contribuie la amplificarea burnout-ului.
- Dezechilibru între viața profesională și cea personală. Dacă munca vă ocupă atât de mult timp și efort încât nu mai aveți energia de a petrece timp cu familia și prietenii, este posibil să fiți la un pas de burnout.
Factori de risc pentru burnout
Următorii factori pot contribui la starea de epuizare extremă:
- Aveți un volum mare de muncă și lucrați multe ore
- Vă lupați cu echilibrul muncă-viață
- Lucrați într-o profesie care vine în ajutorul celorlalți, cum ar fi asistența medicală
- Simțiți că aveți puțin sau deloc control asupra muncii dvs.
Consecințele burnout-ului
Oboseala extremă, ignorată sau neabordată poate avea consecințe semnificative asupra stării de sănătate fizice și mentale, inclusiv:
- Stres excesiv
- Insomnie
- Tristețe, furie sau iritabilitate
- Abuzul de alcool sau de substanțe
- Boli de inimă
- Tensiune arterială ridicată
- Diabet de tip 2
- Vulnerabilitate la diferite boli
Cum este diagnosticat burnout-ul?
Există mai multe chestionare pentru autoevaluare. Dar, deoarece nu există o definiție general acceptată a burnout-ului, nu este clar dacă chestionarele pot „măsura” de fapt burnout-ul și îl pot distinge de alte boli. Cel mai frecvent chestionar este „Maslach Burnout Inventory” (MBI), care este disponibil pentru diferite grupuri profesionale. Dar, acest chestionar a fost inițial dezvoltat în scopuri de cercetare, nu neapărat pentru utilizarea de către medici.
Simptomele care apar în burnout pot avea, în general, și alte cauze, inclusiv boli mentale sau psihosomatice, cum ar fi depresia, tulburările de anxietate sau sindromul de oboseală cronică. Astfel, bolile fizice sau anumite medicamente pot provoca simptome, ca epuizarea și oboseala. Deci, este important să luați în considerare alte cauze posibile mai întâi împreună cu un medic și să nu concluzionați că aveți burnout imediat.
Deoarece simptomele sunt similare, unii oameni pot fi diagnosticați cu burnout, deși au într-adevăr depresie. Deci, este important a nu se auto-diagnostica burnout-ul prea repede. Acest lucru ar putea duce la un tratament greșit.
Întrebări pe care le poți pune pentru a-ți da seama dacă suferi de burnout
Ai devenit cinic sau critic la locul de muncă?
Nu găsești motivația la locul muncă și ai probleme în a începe?
Ai devenit irascibil sau nerăbdător cu colegii, clienții sau șefii?
Îți lipsește energia pentru a fi productiv în mod constant?
Ți-e greu să te concentrezi?
Îți lipsește satisfacția din realizările tale?
Te simți deziluzionat în legătură cu slujba ta?
Folosiți alimente, droguri sau alcool pentru a te simți mai bine sau pur și simplu pentru a nu mai simți?
Ți s-au schimbat obiceiurile de somn?
Ești tulburat de dureri de cap inexplicabile, probleme de stomac sau intestin?
Dacă ați răspuns afirmativ la oricare dintre aceste întrebări, s-ar putea să vă confruntați cu burnout. Luați în considerare să discutați cu un medic sau cu un profesionist în sănătate mintală, deoarece aceste simptome pot fi, de asemenea, legate de alte afecțiuni, cum ar fi depresia.
Sunt angajator, ce pot face în legătură cu burnout-ul angajaților?
O recomandare este crearea unui plan de wellness pentru locul de muncă, care îi poate ajuta pe angajați să facă față stresului.
Evaluarea riscului de stres este un alt mod în care poți explora stresul la locul de muncă. Acesta funcționează la fel ca o evaluare regulată a riscurilor pentru sănătate și siguranță: Identificați un risc, apoi explorați modalități de eliminare sau reducere a riscului. Acest lucru ar putea fi realizat în întâlniri unu la unu sau check-in-uri mai puțin formale.
Cum să ții sub control sau să previi sindromul de burnout
Deși termenul „burnout” sugerează că poate fi o condiție permanentă, aceasta este reversibilă. Primul pas este să recunoașteți problema și cum vă afectează viața. Pentru mulți, acest lucru poate fi greu. Ne simțim ca și cum am admite o slăbiciune, sau ca și cum am fi judecați nedrept pentru că „nu putem ține pasul”. Aprofundând ceea ce simțim ne poate ajuta să luăm măsuri și să adoptăm obiceiuri sănătoase, care ne pot îmbunătăți starea.
- Evaluează-ți opțiunile. Discută cu șeful direct sau departamentul de resurse umane. Poate că puteți lucra împreună pentru a schimba așteptările sau pentru a ajunge la compromisuri sau soluții. Încercați să stabiliți obiective pentru ceea ce trebuie făcut și ceea ce poate aștepta.
- Caută sprijin. Indiferent dacă te adresezi colegilor, prietenilor sau celor dragi, sprijinul și colaborarea te pot ajuta să faci față. Dacă ai acces la un program de asistență pentru angajați, profită de serviciile relevante.
- Încearcă o activitate relaxantă. Explorează programe care pot ajuta cu stresul, cum ar fi yoga, meditația sau tai chi.
- Exerciții fizice. Activitatea fizică regulată te poate ajuta să manageriezi mai bine stres-ul și să te concentrezi pe corp, în momentul prezent.
- Program de somn. Somnul restabilește bunăstarea și te ajută să -ti protejezi sănătatea.
- Mindfulness. Mindfulness este actul de a te concentra pe fluxul respirației și de a fi intens conștient de ceea ce simți în fiecare moment, fără interpretare sau judecată.
- Self-care sau îngrijirea de sine: consumul unei diete sănătoase, exerciții fizice frecvente și implicarea în obiceiuri sănătoase de somn pot ajuta la reducerea unora dintre efectele unui loc de muncă cu stres ridicat.
- Obtineti ajutor specializat: dacă vă confruntați cu burnout și aveți dificultăți în a vă găsi calea de ieșire sau suspectați că ați putea avea, de asemenea, o afecțiune de sănătate mintală, cum ar fi depresia, căutați un tratament oferit de un profesionist în domeniul sănătății mintale, un consilier psihologic sau un psihoterapeut, care vă poate ajuta să descoperiți strategiile de care aveți nevoie pentru a vă simți cel mai bine.
Pentru un diagnostic și tratament de specialitate al burnout-ului, vă recomandăm să începeți cu o vizită la medicul de familie, care este cel mai în măsură să vă recomande o consultație de specialitate!
Surse:
Organizatia Mondiala a Santatatii, oms.com
Mayoclinic.com
Helpguide.org
Ncbi.nlm.nih.gov
VeryWellMind.com
https://www.frontiersin.org/articles/
https://www.helpguide.org/articles/stress/burnout-prevention-and-recovery.htm
Imagini: pexels.com