Articol actualizat la 08/09/2020

Timp de citire: 9 minute

Analizele medicale reprezinta cea mai rapida si coerenta modalitate pentru a ne asigura ca starea noastra de sanatate este una optima. Rezultatele analizelor de sange ne pot revela aspecte importante cu privire la starea noastra de sanatate actuala, insa pot fi si un bun indicator cu privire la afectiunile care ne pot modifica starea de sanatate in viitor.

Interpretarea analizelor medicale, indiferent de tipul lor ar trebui sa fie lasata in sarcina medicului de famile sau medicului specialist, acesta fiind cel mai in masura pentru a oferi un diagnostic, a prescrie un tratament si a ne oferi cele mai utile sfaturi. In functie de proba recoltata, analizele medicale pot fi de mai multe feluri.

Tipuri de analize medicale

Analiza lichidelor biologice

Lichidele biologice pot fi analizate pentru verificarea anumitor functii ale organismului, precum si pentru obtinerea unor informatii generale despre starea de sanatate a pacientului. Printre lichidele biologice analizate se afla: sangele, urina, lichidul seminal, transpiratia, lichidul amniotic ori secretiile.

Analize de sange

Analizele de sange furnizeaza informatii despre starea de sanatate, scot la iveala infectiile din organism, arata cum functioneaza anumite organe si ofera, de asemenea, informatii despre anumite predispozitii genetice. Analizele de sange se realizeaza in cateva minute si pot fi facute atat in cadrul unui spital, cat si in cadrul unui centru de recoltare ori a unei clinici private. Hemoleucograma si hemocultura sunt cele mai folosite analize de sange.

Analize de urina

Analiza de urina este realizata fie in timpul realizarii setului anual de analize, in scop preventiv, fie la recomandarea medicului, pentru descoperirea unor afectiuni precum cele renale, boli ale ficatului ori diabet. La analiza urinei, cei de la laborator pot observa prezenta celulelor albe, celulelor rosii, bacteriilor sau a unor cristale in urina.

Analiza transpiratiei

Analiza transpiratiei furnizeaza informatii in caz de fibroza chistica sau consum de droguri. Nivelul de sodiu, de potasiu, precum si cel al proteinelor este depistat de analiza transpiratiei.

Analiza secretiilor

Si secretiile sunt supuse testarii pentru obtinerea unor informatii de pret cu privire la starea pacientului. Se realizeaza analiza secretiilor vaginale, analiza secretiilor nazale, analiza secretiilor faringiene (exudat faringian), analiza secretiilor uretrale sau chiar oculare.

Analiza tesuturilor

Analiza tesuturilor este extrem de importanta atat pentru diagnosticare, cat si pentru stabilirea celui mai potrivit tratament. Analiza histopatologica se realizeaza in urma recoltarii tesutului (prin intermediul unei biopsii), care este apoi trimis la laborator si analizat de catre un medic anatomopatolog.

Cele mai intalnite analize sunt totusi cele de sange. Acestea trebuie facute cel putin o data pe an. Scopul acestora este de a indica starea generala de sanatate, dar si de a depista anumite probleme specifice. Totodata, analizele de sange pot fi recomandate de catre medic si pentru a monitoriza modul in care un tratament functioneaza.

Recoltarea probei de sange se poate realiza in orice moment al zilei. Este adevarat insa ca anumite analize sunt mai relevante daca sangele este recoltat dimineata, pe stomacul gol. Medicul specialist va oferi indicatiile necesare cu privire la conditiile de recoltare. Pentru ca anumite analize, precum colesterolul, glicemia sau trigliceridele, sa nu fie compromise, ideal ar fi sa se evite consumul de grasimi si zahar inainte de recoltarea probei de sange.

Pregatirea pacientului pentru analize medicale

Multe analize de sange nu necesita pregatiri speciale, mai ales in ceea ce priveste regimul alimentar, ele putand fi efectuate independent de orarul meselor (ex. grupa sangvina, Rh-ul). Dar exista exceptii:

  • unele analize (ex. bilantul lipidic, dozarile de insulina) necesita o perioada mai lunga de inanitie sau o perioada de dieta;
  • alte analize (ex. acidul folic) interzic consumarea alcoolului inaintea efectuarii lor;
  • unele analize (ex. timpul de fibrinoliza) interzic efortul fizic intens inaintea recoltarii probelor.

De aceea este bine sa solicitati informatii legate de conditiile de recoltare, medicului specialist care cere efectuarea analizei de sange.

Un comportament minim preventiv recomanda sa nu consumati alimente sau lichide dulci sau grasimi care pot influenta rezultatul analizelor in mod direct (ex. glicemie, colesterol, HDL colesterol, LDL colesterol, lipide serice, trigliceride, HLG) sau indirect prin cresterea opacitatii sangelui.

Nu se recomanda recoltarea pentru efectuarea analizei de sange, persoanelor care au o stare de oboseala (nedormite), stare de stres sau nervozitate deoarece exista riscul ca rezultatele analizelor sa prezinte abateri de la normal.

Exista medicamente care pot modifica rezultatul analizelor de sange. In cazul in care urmati un tratament, este bine sa informati medicul care v-a recomandat efectuarea analizelor de sange, pentru a afla daca este necesar sa intrerupeti temporar medicatia sau daca este suficient sa comunicati personalului laboratorului tratamentul urmat.

Analizele de sange la copii

O situatie speciala o reprezinta pregatirea copiilor in vederea recoltarii probelor de sange. Aceasta pregatire poate sa reduca stresul si anxietatea care se manifesta la copil si poate sa apara si in cazul parintilor. Este bine ca, atunci cand este posibil, pentru a-i diminua starea de frica, sa discutati cu copilul inainte de prezentarea la unitatea medicala, spunandu-i ce se va intampla si cum se va intampla, cel mai simplu sub forma unui joc „de-a medicul”.

Explicati-i importanta actului medical si inlaturati o eventuala parere ca actul medical este o pedeapsa. Puteti folosi papusa preferata pentru a-i prezenta concret ceea ce se va intampla in timpul recoltarii efective a sangelui. In momentul recoltarii probei de sange, prezenta parintelui langa copil si contactul fizic va ajuta foarte mult la diminuarea fricii. Nu reprimati pornirea de a plange sau de a-si exprima verbal durerea.

Analizele de sange frecvente: ce putem descoperi?

Colesterolul

Colesterolul a reprezentat un subiect atat de larg dezbatut, incat in ziua de astazi lumea nu mai stie exact ce este bine si ce este rau. Ce stim exact este faptul ca, intr-adevar, exista un colesterol bun si un colesterol rau sau, tradus in limbaj medical, LDL colesterol (cel rau) si HDL colesterol (cel bun). Este foarte important de retinut aceasta informatie, deoarece exista situatii cand, pe buletinul de analize, laboratorul ofera doar valoarea colesterolului total.

Acest lucru nu este intocmai corect deoarece, fara impartirea colesterolului in fractii, HDL si LDL, nu putem spune cu exactitate daca pacientul necesita tratament sau daca prezinta un risc de a dezvolta ateroscleroza. Un LDL colesterol crescut necesita de cele mai multe ori un tratament daca nu poate fi reglat prin dieta (consum de alimente bogate in Omega-3).

Hemoleucograma

Hemoleucograma completa este o analiza recomandata pentru depistarea unor afectiuni cum ar fi: anemiile, infectii, iar in cazuri speciale, chiar leucemii. Aceasta analiza furnizeaza date referitoare la componentele sangelui si ofera informatii privind numarul si cantitatea diverselor celule din sange.

Sunt analizate celulele rosii, care pot creste sau scadea in functie de afectiune, celulele albe, trombocitele analizeaza si procentul ocupat de eritrocite (globulele rosii) in volumul de sange, dar si cantitatea de hemoglobina prezenta in eritrocite, care ajuta la clasificarea anumitor tipuri de anemii in functie si de volumul eritrocitar mediu si de concentratia medie de hemoglobina, parametri ce sunt incadrati in hemoleucograma completa.

In mod normal, hemoleucograma de rutina se recomanda de catre medicul de familie o data pe an in plina stare de sanatate, atat pentru copii, cat si pentru adulti sau batrani si se poate repeta fie la 3-6 luni, daca apar modificari semnificative, fie la un an, daca totul este in regula.

De mentionat este faptul ca atat valorile de referinta date de laborator, cat si rezultatele difera de la femeie la barbat si de la copii la batrani, iar ele trebuie interpretate de catre medicul curant pentru a nu se obtine rezultate fals negative sau fals pozitive.

Hemograma

Pe langa numararea propriu-zisa a acestor celule, hemograma ne aduce si informatii calitative, nu doar cantitative.

Putem obtine informatii cu privire la valoarea hemoglobinei (Hb, Hgb), care reprezinta markerul anemiei; in cazul in care organismul lupta cu o infectie, numarul si tipul de celule albe implicate in aparare ne poate aduce informatii cu privire la agentul patogen raspunzator de infectie; un deficit de fier, de vitamina B12 sau de acid folic poate fi, de asemenea, semnalat intr-o prima etapa de hemograma.

VSH, FiB, PCR/CRP

Alti trei parametri foarte utilizati in practica medicala sunt: viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), fibrinogenul (Fib) si proteina C reactiva (PCR/CRP), care reprezinta markerii inflamatori si joaca un rol important in depistarea unor inflamatii localizate in diverse locuri ale corpului. Aceste trei analize pot fi recomandate in acelasi timp cu hemoleucograma sau separate, dar de preferat toate trei impreuna pentru a pune in evidenta un eventual sindrom inflamator prezent.

Transaminazele sau enzimele hepatice

Ficatul sau uzina biochimica a organismului este organul implicat in majoritatea proceselor metabolice ce au loc in corpul nostru. In fiecare zi acesta face fata unei serii intregi de agresiuni, de la alimente si suplimente pana la alcool si medicamente. Din pacate, batranii sunt mari consumatori de medicamente si din acest motiv este indicat ca periodic sa fie evaluata si functia ficatului.

Transaminazele sau TGP si TGO sau AST si ALT sau GOT si GPT reprezinta enzimele de la nivelul hepatocitului (celula hepatica). Ori de cate ori ficatul sufera, iar celulele lui sunt distruse, aceste enzime sunt eliberate in sange si concentratia lor creste.

Situatiile in care aceste enzime sunt crescute sunt reprezentate de: infectii virale (hepatite virale), consum excesiv de alcool (hepatita alcoolica), ingestie de substante toxice (hepatita toxica), insuficienta cardiaca, traumatisme la nivelul ficatului, sindrom de colestaza (un calcul la nivelul coledocului) si orice alt eveniment care este capabil sa provoace un traumatism la nivelul ficatului.

Glicemia

Glicemia este o analiza foarte utila, ce ne indica cantitatea de zahar din sange si ajuta la diagnosticarea diabetului zaharat, ce nu trebuie sa lipsesca de pe lista recomandarilor analizelor de rutina.

Analizele de sange: cum le putem interpreta?

Valori de referinta pentru interpretarea analizelor de sange

Tip analiza de sange Valoare Valorile scazute pot indica: Valorile crescute pot indica:
Hematii (Eritrocite) 4,2 – 5,5 milioane de hematii/ mm cub de sange (la barbati valorile pot fi mai mari). hemoragie, anemie, hemoliza, leucemie, mielom multiplu boala cardiaca congenitala, BPOC, fibroza pulmonara, stres, altitudine crescuta.
Hemoglobina 12 – 16 g/ 100 mL (la barbati valorile pot fi mai mari). anemie, hemoragie, boli renale, malnutritie, hemoglobinopatie deshidratare, altitudine inalta, boli cardiace congenitale, BPOC, arsuri
Leucocite 4.000 – 11.000/ mm cub gripa, rubeola, rujeola, febra tifoida, hepatita, septicemia sarcina, stres, menstruatie, efort fizic, infectii, tumori, coma diabetica sau anumite tratamente medicamentoase (pe baza de adrenalina, acid acetilsalicilic si nu numai)
Trigliceride sub 1,5 g/l malnutritie, hipertiroidism diabet, hipotiroidism, pancreatita, alcoolism, boli hepatice, sarcina, alimentatie bogata in carbohidrati, tratamentul cu anumite medicamente (steroizi, contraceptivele orale, acidul acetilsalicilic si nu numai)
VSH 30 mm/h (valorile de referinta difera in functie de sex si categoria de varsta, medicul poate spune daca valorile sunt sau nu normale pentru categoria din care faci parte) politicemie, sferocitoza, microcitoza, insuficienta cardiaca congestiva, ciroza, hipervascozitate a sangelui anemie, sarcina, menstruatie, infectii acute, infectii cronice, infectii virale, infectii parazitare, boli inflamatorii, insuficienta renala, intoxicatie cu metale grele, boli autoimune.
HDL-C (colesterolul “bun”) 35 – 100 mg/dL fumat, sedentarism, obezitate, diabet, insuficienta renala efort fizic, consum de alcool, tratament cu insulina
LDL (colesterolul “rau”) pana in 130 mg/dL Valorile ce se afla intre 130 – 160 mg/dL: risc moderat de atac de cord. Valorile de peste 160 mg/dL: risc crescut de atac de cord.

Efectuarea cu regularitate a analizelor medicale este una dintre cele mai importante modalitati de a ne inventaria starea fizica a organismului, dar si starea generala de bine. Testarea anumitor parametri sau paneluri de analize de sange ne poate arata modalitatea in care organismul evolueaza de-a lungul timpului si ne poate oferi claritatea de a lua decizii medicale mai bine informate.

Oricare ar fi motivatia, este extrem de important sa apelam la un laborator de analize acreditat pentru prelevarea probelor si sa respectam pe cat posibil recomandarile de pregatire in vederea recoltarii probelor de sange.