Articol actualizat la 27/01/2021

Timp de citire: 9 minute

Pandemia, o problema psihologica si psihiatrica

 

Cand ne confruntam cu o criza, sanatatea mintii noastre este prima afectata. Paradoxal, tot sanatatea mintala este primul lucru care ne ajuta sa rezistam si sa supravietuim crizei.

In criza, creierul isi reduce instinctiv functiile superioare, cele care sustin planificarea pe termen lung, si trece intr-un regim primitiv de reactie imediata la amenintari. Daca aceste simptome sunt recurente si persistente, capacitatea de autolinistire a creierului scade. In mijlocul actualei crize provocate de COVID-19, avem nevoie mai mult ca oricand de capacitatea noastra de autolinistire. 

Primii pasi catre echilibrarea gandirii si sanatatii sunt: sa recunoastem ca traim in regim de criza, sa avem capacitatea de a contracara aceste fenomene prin modalitati calmante si eficace de rezolvare a problemelor si sa facem tot ce putem pentru a ne activa functiile superioare ale creierului, pentru a accesa acele parti ale creierului care ne vor ghida sa traversam aceasta perioada.

Santatea mintala in timpul pandemiei

Criza de sanatate prin care trecem din cauza pandemiei de coronavirus ne-a facut sa ne punem viata in asteptare. Multe evenimente cruciale din viata noastra au fost amanate sau anulate: nunti; absolvirea; examene; baluri de sfarsit de an; petreceri de ziua noastra; calatorii la care visam de ani de zile.

Din fericire, toate acestea suporta amanare sau o adaptare la noile circumstante. Petrecerile s-au mutat online, examenele la fel, absolvirea se intampla acum cu roboti in loc de studenti. Ceea ce nu suporta amanare insa este sanatatea noastra mintala.

Lista de prioritatilor ni s-a redefinit si suntem nevoiti sa recurgem la un stil de viata axat pe supravietuire. Aspectele financiare sunt in competitie pentru locul 1 cu grijile legate de sanatatea noastra fizica si a celor din jur. Daca in trecut sanatatea mintala era la capatul listei, si gaseam mereu scuze precum ,,Nu am timp”; ,,Nu am bani”; ,,Nu ma simt destul de rau incat sa merg la psihiatru”; situatia actuala cere imperativ ca sanatatea noastra psihica sa fie o prioritate.

COVID-19 sanatate mintala

Perspectiva psihologica

Cu totii suntem ingrijorati acum de plamanii nostri si tresarim la cea mai mica tuse, dar pe nesimtite, starea noastra mentala se degradeaza treptat. Asa cum explica in cartea sa, ,,Psihologia pandemiilor” medicul psihiatru Steven Taylor, pandemiile nu sunt numai ,,evenimente, in care un virus infectios se raspandeste in lume. Pandemiile sunt evenimente in care reactiile psihologice ale persoanelor la infectie joaca un rol esential in raspandirea si continerea bolii, si influenteaza amploarea stresului emotional si a problemelor sociale.”

Asadar, pandemia nu este doar o problema epidemiologica sau imunologica, este si una psihologica si psihiatrica, si trebuie tratata ca atare. Psihiatrii si psihoterapeutii sunt la fel de importanti in gestionarea acestei crize, si evitarea unei crize viitoare, precum medicii care trateaza persoanele diagnosticate cu noul coronavirus.

Trebuie sa realizam necesitatea consultarii psihiatrului in aceasta perioada si sa actionam in consecinta. Felul in care ne ingrijim de sanatatea noastra psihica acum ar putea sa ne influenteze si contureze viitorul pe termen mediu si lung, atat la nivel individual, cat si de societate.

Stresul, efectele lui si cum il putem gestiona

 

Dictionarul de psihologie sociala defineste termenul de stres psihic ca fiind o stare de tensiune, de incordare si de disconfort, determinata de agentii afectogeni, cu semnificatie negativa, de frustrarea sau deprimarea unor stari de motivatie (trebuinte, dorinte, aspiratii), de dificultatea sau de imposibilitatea rezolvarii unor probleme.

In timpul acestei pandemii, stresul poate include simptome precum:

  • Frica si ingrijorarea privind propria sanatate, dar si a celor dragi
  • Schimbari in rutina somnului si a stilului de viata
  • Dificultate in adormire si in concentrare
  • Inrautatirea problemelor cornice
  • Cresterea consumului de alcool, nicotina sau alte substante interzise.

Impartasirea unor informatii relevante despre noul Coronavirus si intelegerea riscurilor reale, atat in ceea ce te priveste, cat si in ceea ce ii priveste pe cei dragi, poate sa faca acceptarea pandemiei mai usoara. Atunci cand distribui informatii relevante si valide oamenilor din jur, acestia vor fi la randul lor mai putin stresati.

Factori de stres in timpul pandemiei

Se poate spune cu usurinta ca miliarde de oameni din intreaga lume se afla intr-o situatie stresanta chiar acum. Pentru multi, viata s-a schimbat aproape peste noapte, cu prea putin timp pentru pregatire. Unii incearca acum sa lucreze de acasa in timp ce isi ingrijesc copiii. Altii au fost concediati sau trimisi in somaj si pot fi ingrijorati de modul in care isi vor putea plati facturile.

Intre timp, oamenii primesc o multime de informatii contradictorii despre virus si despre masurile necesare pentru combaterea acestuia. In timp ce unii experti spun un lucru, adesea oficialii din sanatatea publica pot spune altceva, ducand la o stare de confuzie generala.

Sa te simti neputincios in fata unei amenintari atat de raspandite este un lucru normal. Specialistii considera ca atunci cand avem de-a face cu o situatie dificila, cu cat avem mai mult control, cu atat suntem mai putin stresati. Dar pentru multi oameni in acest moment, singurul control pe care il avem este sa stam mai mult acasa si sa pastram distantarea sociala.

Lipsa interactiunii sociale cu persoanele dragi precum si perioadele indelungate de stress pot duce la aparitia anxietatii sau chiar a depresiei.

Unele simptome ale depresiei și anxietății se suprapun, cum ar fi probleme cu somnul, iritabilitatea și dificultățile de concentrare. Dar există mai multe diferențe cheie care ajută la distincția dintre cele două.

Depresia si COVID-19

Sentimentele de suparare sau tristete sunt normale la orice om. In cazul in care aceste sentimente se intind pe cateva zile sau saptamani poate ridica semen de ingrijorare.

Simptomele fizice si modificarile comportamentale cauzate de depresie includ:

  • scaderea energiei, oboseala cronica 
  • dificultati de concentrare, luare de decizii sau reamintire
  • dureri, crampe sau probleme gastro-intestinale fara nici o cauza clara
  • modificari ale poftei de mancare sau ale greutatii
  • dificultati de somn, trezire devreme sau somn excesiv.

Simptomele emotionale ale depresiei includ:

  • pierderea interesului sau lipsa de placere in activitati sau hobby-uri
  • sentimente persistente de tristete, anxietate sau vid
  • furie, iritabilitate sau neliniste
  • sentimente de vinovatie sau sentimente de lipsa de valoare si neputinta
  • ganduri de moarte sau sinucidere
  • tentative de sinucidere

Anxietatea cauzata de coronavirus

Anxietatea sau frica si ingrijorarea se pot intampla oricui din cand in cand. Nu este neobisnuit sa experimentezi anxietate inainte de un eveniment mare sau o decizie importanta.

Dar, anxietatea cronica poate fi debilitanta si poate duce la ganduri irationale si temeri care interfereaza cu viata ta de zi cu zi.

simptomele anxietatii

Simptomele anxietatii

Simptomele fizice si modificarile comportamentale cauzate de tulburarea de anxietate generalizata includ:

  • oboseala imediata
  • dificultate de concentrare sau de amintire
  • tensiunea musculara
  • palpitatii
  • dificultati de somn, inclusiv probleme de somn si neliniste, somn nesatisfacator

Simptomele emotionale ale anxietatii includ:

  • neliniste, iritabilitate sau senzatie incordare constants
  • dificultati de control al ingrijorarii sau fricii
  • panica

Sanatatea emotionala a copiilor in pandemie

 

Chiar daca COVID-19 scuteste de simptome grave corpul majoritatii copiilor, virusul nu este atat de amabil cu mintea lor. Nimeni nu este imun la stresul care vine odata cu o pandemie si cu restrictiile aferente. 

Prin urmare, din punct de vedere psihologic, copiii pot prezenta un risc deosebit. Traind intr-un univers in care nu detin controlul ei pot deveni deosebit de afectati atunci cand adevarurile pe care se bazeaza pentru a da ordinii lumii – ritualurile din viata lor, chiar ziua de zi cu zi a vietii – sunt distruse.

Intoarcerea la scoala si anxietatea

Acum, odata cu inceperea anului scolar, exista si mai multa incertitudine. Autoritatile statului au emis indicatii pentru scoli, analizand riscurile de infectie comparative pentru trei scenarii diferite: continuarea invatarii la distanta (scenariul rosu); amestecarea unui invatamant online cu prezenta fizica in scoli si distantare sociala (scenariul galben); si reluarea frecventei la scoala cu norma intreaga (scenariul verde). 

Este imposibil sa spunem care model ar fi cel mai indicat de urmat din punct de vedere al sanatatii emotionale a copiilor, dar este evident ca acestia vor fi afectati de lipsa comunicarii si a interactiunii normale cu colegii lor.

anxietatea si pandemia

Deocamdata, exista o lipsa in cercetarile aprofundate cu privire la modul in care pandemia afecteaza sanatatea mintala a copiilor, mai ales pentru ca virusul a fost atat de rapid in miscare, iar studiile dureaza. 

Dar, datele existente la ora actuala prezinta o imagine ingrijoratoare. Intr-un studiu din China, publicat in JAMA Pediatrics, cercetatorii din provincia Hubei, de unde provine pandemia, au examinat un esantion de grup de 2.330 de scolari pentru semne de suferinta emotionala. 

Copiii au fost inchisi in carantina pentru o perioada relativ scurta – o medie de 33,7 zile. Dar Chiar si dupa acea luna, 22,6% dintre acestia au raportat simptome depresive si 18,9% au avut anxietate.

Alte moduri in care pandemia ne-a afectat sanatatea emotionala

Apoi, exista si cealalta victima invizibila a pandemiei: economia. Intr-o lucrare din 2018 publicata in Health Economics, Golberstein si coautorii sai au studiat conditiile economice din SUA din 2001 pana in 2013 si au constatat ca in timpul recesiuni, o crestere cu 5% a ratei somajului national a fost corelata cu o o crestere uimitoare de la 35% la 50% a ,,problemelor de sanatate mintala a copiilor”

Cu somajul intr-o continua crestere la nivel mondial, specialistii se asteapta sa vada o crestere si in ceea ce priveste sanatatea emotionala a copiilor. ,,Cand economia se afla intr-un loc prost, sanatatea mintala a copiilor se inrautateste”, spune Golberstein. ,,De data aceasta va fi mult mai rau, deoarece este si o pandemie”.

Consecintele carantinei si ale izolarii

Singuratatea in perioadele de izolare este obisnuita pentru copiii separati de prietenii lor. Dar toti copiii nu vor fi emotionati emotional de pandemie in mod egal – sau chiar deloc; COVID-19 ii va afecta in diferite grade si in moduri diferite. 

Roxane Cohen Silver, psiholog social la Universitatea din California, este specializata in raspunsurile umane la traume in masa si a studiat cel mai atent atacurile din 11 septembrie din SUA si cutremurele din 2006 si 2010 din Indonezia si, respectiv, Chile. 

Desi nimeni din nici o cultura nu se descurca deosebit de bine intr-o perioada de astfel de tragedii, Silver a constatat ca cu cat indivizii sunt mai aproape de o criza – atat din punct de vedere geografic, cat si personal – cu atat impactul este mai mare. Oamenii din New York si Washington, D.C., au avut reactii mai acute la 11 septembrie decat oameni mai indepartati de atacurile teroriste. Coronavirusul loveste in mod similar unii oameni mai puternic decat altii.

,,Impactul asupra sentimentului de siguranta al unui copil depinde de masura in care familia este afectata”, spune Silver. ,,Daca exista o pierdere sau daca familia are o schimbare drastica a conditiilor economice, acest eveniment ar modifica viziunea copiilor asupra lumii”.

Probleme de sanatate mintala preexistente

O alta variabila este daca un copil a intrat in aceasta criza cu probleme de sanatate mintala preexistente. Un numar din ce in ce mai ridicat de copii cu varsta cuprinsa intre 3 si 17 ani sunt diagnosticati cu anxietate, iar cativa din aceeasi grupa de varsta sufera chiar de depresie. 

Specialistii americani au constatat ca, dupa atacurile teroriste din 11 septembrie, nivelul de suferinta al adolescentilor a fost influentat semnificativ in cazul copiilor cu simptome boli mentale deja diagnosticate. Alti experti se asteapta sa vada acest model repetat si in ceea ce priveste COVID-19.

Varsta poate fi, de asemenea, un factor important in cat de tare copii sunt afectati emotional de pandemie. Copiii foarte mici s-ar putea sa nu observe ca ceva este diferit, cu exceptia faptului ca parintii lor au stat mai mult acasa cu ei.

Dar aceiasi copii mai mici au o receptivitate foarte fina atunci cand vine vorba de citirea starii de anxietate a persoanelor in varsta din jurul lor. Stresul ambiental dintr-o gospodarie inchisa in care parintii se framanta, poate se cearta si dezinfectează tot ceea ce nu se misca nu trece neobservat de copii.  

Modul in care pandemia a afectata sanatatea emotionala a copiilor

Pentru scolari si adolescenti, a fi cu parintii mai mult nu este neaparat imbucurator, fiind mai important timpul petrecut alaturi de prieteni. In cazul pandemiei, aceasta socializare esentiala este redusa iar uneori chiar exclusa. 

Cercetarile subliniaza ca unul dintre lucrurile care ii ajuta pe oameni sa revina dupa momente de catastrofa a fost interactiunea sociala – tocmai ceea ce nu se poate intampla acum. Pentru copii, faptul ca exista restrictii sa se adune cu prietenii intr-un moment in care ar putea dori sa petreaca timp cu ei face acest eveniment foarte diferit.

Daca exista un lucru cert despre impactul pandemiei asupra mintii tinere, este ca nu se va opri pana cand raspandirea COVID-19 nu va inceta. 

 

Sfaturi pentru parinti

Un pas important in atenuarea impactului acestei pandemii este diminuarea accesului copiilor la media, in special stirile TV. Cand auziti de COVID-19 din nou si din nou si din nou si din nou, toate acestea duc la un fel de otravire emotionala.

Cat televizor ar trebui sa permita o casa depinde, din nou, de varsta copiilor. Copii mici nu ar trebui sa fie deloc expusi la acest lucru. Nu credeti ca atunci cand deseneaza sau joaca un joc cu dvs. in timp ce va uitati la televizor, copii nu asculta. 

Pentru copiii mai in varsta care au o constientizare mai mare al crizei, specialistii recomanda in continuare o dieta TV limitata. Mai importanta este o comunicare deschisa in care parintii isi intreaba copiii ce stiu – sau cred ca stiu, ii corecteaza atunci cand gresesc si le valideaza temerile.

Gandirea la precautii precum distantarea sociala ca modalitati de a se comporta proactiv poate ajuta, de asemenea, copiii sa recastige un anumit sentiment de control. Poate fi incadrat ca ,, Uite ce facem pentru a mentine familiile noastre in siguranta si pentru a-i pastra pe altii in siguranta si pentru a ne asigura ca medicii nu trebuie sa se ingrijoreze pentru noi “.

In cele din urma, pandemia isi va ocupa locul in canonul traumelor mondiale, alaturi de cutremurele devastatoare sau marile atacuri teroriste. Tanara generatie care trece acum prin coronavirus va purta acum aceleasi conversatii cu colegii lor pe masura ce imbatranesc – ceea ce-ti amintesti si unde ai fost si ce ai facut- asa cum au avut generatiile anterioare despre acele alte tragedii.

Pentru unii, amintirile vor cauza o durere mai mica, pentru altii, mai mare. Scopul, pentru parinti si profesionisti, este de a ajuta la calmarea durerii, de a-i face pe copii sa treca mai usor peste acest moment, pentru ca amintirilor lor sa nu genereze traume ulterioare.

 

Un consult psihiatric este recomandat dupa si in timpul unei perioade de criza cum este aceasta, pentru a preintampina anumite probleme care va pot afecta pe termen lung, santatea mintala si calitatea vietii. Cu atat mai mult, in cazul copiilor care nu stiu sa se regleze emotional si nici nu sunt inca capabili sa exprime ceea ce simt pentru a putea fi ajutati.